Antineoplazic exclus în trecut pentru toxicitate, crește supraviețuirea pacienților cu cancer colorectal metastatic


Un medicament dezvoltat în urmă cu 50 de ani și abandonat din cauza toxicității a obținut rezultate promițătoare într-un studiu clinic internațional, condus de cercetători de la Dana-Farber Cancer Institute. Acesta a prelungit viața pacienților cu cancer colorectal metastatic care epuizaseră tratamentele standard disponibile. Combinația medicamentosă, cunoscută sub numele TAS-102, nu doar că a prelungit supraviețuirea globală, dar a întârziat progresia bolii, cu foarte puține efecte secundare.

Componenta antineoplazică a TAS-102, trifluridina, a fost dezvoltată la sfârșitul anilor 1950, aproximativ în aceeași perioadă cu 5-FU. Aceasta se integrează în ADN-ul celulelor canceroase, însă, administrată în dozele necesare pentru efectul antineoplazic, s-a dovedit prea toxică pentru pacienți. În urmă cu aproximativ 15 ani, compania japoneză Taiho Pharmaceutical a început testarea trifluridinei în combinație cu tipiracil clorhidrat, agent care blochează metabolizarea acesteia și permite exercitarea efectului benefic, fără atingerea nivelurilor toxice.

Eficiența terapeutică a TAS-102 a fost verificată într-un studiu de fază 3 care a implicat institute majore de cercetare în domeniul cancerului din Europa, Statele Unite ale Americii, Australia și Japonia. Au fost înrolați 800 de pacienți cu cancer colorectal metastatic, la care se înregistrase progresie tumorală sub terapia standard și care au fost repartizați aleator să primească TAS-102 sau un preparat placebo.

Durata medie de supraviețuire pentru pacienții cărora li s-a administrat TAS-102 a fost de 7,1 luni, comparativ cu 5,3 luni în cazul pacienților care au primit placebo. Timpul mediu până la agravarea bolii a fost de 5,7 luni pentru grupul TAS-102 și 4,0 luni pentru grupul placebo. Deși beneficiul pare minor, faptul că aceste rezultate s-au obținut la pacienți cu boală refractară la celelalte tratamente arată că TAS-102 poate fi o alternativă terapeutică viabilă.

Sursa: New England Journal of Medicine

http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa1414325