Bacteriile intestinale implicate în etiologia astmului
Copiii mici sunt susceptibili la apariția astmului atunci când din flora intestinală le lipsesc patru tulpini bacteriene. Un studiu recent arată că gradul scăzut de colonizare intestinală cu microorganismele Lachnospira, Veillonella, Faecalibacterium și Rothia în primele 3 luni de viață se asociază cu un risc mai mare de astm. În plus, expunerea timpurie la antibiotice a crescut riscul de wheezing și atopie.
Diferiți factori de mediu, cum ar fi administrarea de antibiotice, nașterea prin cezariană, alimentația artificială s-au asociat în diverse studii cu riscul de astm la copii. Se pare că microbiota este unul dintre elementele influențate de factorii de mediu și care poate să moduleze răspunsul imunitar la stimulii alergenici.
Cercetătorii de la University of British Columbia din Vancouver, au urmărit 319 copii înscriși în Canadian Healthy Infant Longitudinal Development Study (CHILD), până la vârsta de 3 ani. Aceștia au fost împărțiți în patru grupuri, pe baza evaluării de la vârsta de un an: copii cu teste alergenice cutanate pozitive, copii cu wheezing, cu wheezing și atopie și un grup de control. La vârsta de 3 ani, copiilor li s-a calculat un indice de predicție a astmului (Asthma Predictive Index -API).
Comparativ cu copiii din grupul de control, cei cu wheezing și teste cutanate pozitive la alergeni au prezentat un risc de 13,5 ori mai mare ca API să fie pozitiv și un risc de 21,5 ori mai mare să fie diagnosticați cu astm până la vârsta de 3 ani. Riscul pentru API pozitiv la copiii cu atopie și wheezing a fost de 5,6 ori mai mare decât la copiii care prezentau doar atopie și de 4,9 ori mai mare decât al celor care prezentau doar wheezing. În mod similar, riscul pentru un diagnostic de astm a fost de 5,4 ori mai mare în grupul cu wheezing și atopie decât printre copiii care prezentau doar wheezing și de 3,9 ori mai mare decât în rândul copiilor doar cu atopie. În plus, expunerea timpurie la antibiotice a crescut de 5,6 ori riscul ca un copil să prezinte wheezing și atopie.
Analizând microbiomul din probe de scaun colectate la vârsta de 3 luni, cercetătorii au descoperit că copiii cu atopie și wheezing prezentau mai puține bacterii Lachnospira, Veillonella, Faecalibacterium și Rothia, comparativ cu copiii din grupul de control. Pentru a testa cauzalitatea, cercetătorii au colonizat șoareci adulți folosind fecale de la unul dintre copiii cu atopie și wheezing care prezenta o floră intestinală săracă în cele patru bacterii și care a fost diagnosticat cu astm. Puii născuți de șoarecii a căror floră intestinală era deficitară în cele patru bacterii au prezentat un răspuns inflamator pulmonar sever atunci când au fost expuși la ovalbumină.
Sursa: Sci Transl Med. 2015
http://stm.sciencemag.org/content/7/307/307fs39
O nouă soluție pentru prevenirea rezistenței la tratament în cancerul pulmonar cu mutație EGFR
Un tip de eozinofile ar putea avea un rol protector în astmul bronșic
Depresia scade aderența la tratamentul pentru BPOC
Terapie genică țintită care ar putea îmbunătăți tratamentul emfizemului
Acetaminofenul poate fi tolerat de copiii cu astm persistent și formă ușoară a bolii
Studiu: riscul cardio-vascular este mai mare la astmaticii la care boala debutează după vârsta de 18 ani
CHMP recomandă aprobarea UE pentru Avastin de la Roche în asociere cu Tarceva pentru pacienții cu un anumit tip de cancer pulmonar avansat
Cluj Innovation Days 2016: Spre epoca digitală în medicină și administrație
Giotrif® / Gilotrif® (afatinib), deținut de Boehringer Ingelheim, a demonstrat superioritate față de Iressa® (gefitinib) în reducerea riscului de progres al afecțiunii și a eșuării tratamentului primar al pacienților cu cancer pulmonar cu alt tip de celule decât cele mici cu mutații EGFR pozitive
„PROBLEMATICA DIABETULUI ÎN ROMÂNIA”
Eficacitatea evolocumabului la pacienții cu diabet zaharat de tip 2
Efectul anticorpilor monoclonali anti PCSK9 asupra nivelului proteinei C-reactive de înaltă sensibilitate
PCSK9 determină modificarea profilului lipidic și dezvoltarea aterosclerozei prin mecanisme mediate de apoE și de LDLR
Siguranța și eficacitatea LY3015014, anticorp monoclonal al proprotein convertazei subtilizină/kexină tip 9
Supravieţuirea generală pentru pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici rezecat, îmbunătăţită de radioterapia post-operatorie
Dacomitinib ca tratament de prima linie la pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici, cu forme clinice sau selectate molecular: studiu de fază II multicentric deschis
Inhibiţia MEK în cancerul pulmonar fără celule mici
Vargatef® (nintedanib) a fost aprobat în Uniunea Europeană pentru pacienţii care suferă de cancer pulmonar cu adenocarcinom avansat după administrarea chimioterapiei de primă-linie
Relația dintre expresia genică, recurența cancerului colorectal și susceptibilitatea la chimioterapie
Impactul screening-ului pentru cancerul colorectal asupra stadiului în care este diagnosticată afecțiunea
Analiza economică a panitumumabului comparativ cu cetuximab la pacienții cu cancer colorectal metastatic
Diferențe genetice între tumorile colorectale la pacienții tineri și vârstnici
Genă supresoare tumorală promovează anumite tipuri de cancer colorectal
Panitumumab, aprobat de Comisia Europeană în terapia de primă linie a cancerului colorectal metastatic
Testarea KRAS și utilizarea de panitumumab la pacienții europeni cu cancer colorectal
Test de sânge util pentru selectarea pacienților cu cancer de colon care necesită chimioterapie intensivă
Roche primește aprobarea FDA pentru testul de detectare a mutațiilor KRAS
Ramucirumab, aprobat pentru pacienții cu cancer colorectal avansat